Perspective socio-astronomice

În fiecare domeniu al activității umane întâlnim norme si mecanisme interne de auto-reglaj, ce deseori sunt acompaniate de un ghid de bune practici. De cele mai multe ori, simțul comun reglează automat orice derapaj din peisaj însă există și excepții.

Astronomia, este după cum știm, nu doar regina științelor (înglobând toate științele) ci și cea mai accesibilă preocupare umană, deoarece ochiul si cerul sunt accesibile oricui. Astfel astronomia poate fi practicată de către oricine! Este cea mai accesibilă știință.

Astfel putem identifica două categorii majore ce au preocupări astronomice, tagma profesioniștilor și cea a amatorilor. Însă, deoarece trăim într-o lume cu multe nuanțe de gri, în astronomie există și o zonă intermediară, generată de instituțiile de popularizare, unde accentul se pune pe diseminarea informațiilor astronomice către publicul larg.

Sintetizând, astronomii profesioniști, efectuează diverse programe de cercetare finanțate instituțional, astronomii popularizatori se ocupa cu împrăștierea informațiilor astronomice către publicul larg prin intermediul observatoarelor astronomice publice și planetarii, iar astronomii amatori practică astronomia de cele mai multe ori, ca un hobby aducător de multe satisfacții (trăiri interioare) ce uneori ajută roata științei prin observații astronomice utile.

În mod natural, cele trei lumi de mai sus, profesionistă, popularizantă și cea de amatori se intersectează deseori, uneori înglobându-le pe toate. Un astronom profesionist participă la programe de cercetare științifică, poate populariza știința și totodată poate practica astronomia și ca amator, în timpul liber, întru contemplare. La fel, un astronom amator poate să contribuie cu observații astronomice (devenind un profesionist neplătit) și poate populariza în arealul său această frumoasă pasiune.

Totodată pe lângă instituții există și o componentă organizatorică importantă – asociații ale astronomilor, amatori și profesioniști, cum ar fi de exemplu Uniunea Astronomică Internațională sau diverse societăți locale (regionale, naționale) ale astronomilor amatori. Astfel, se conturează rolul și funcția astronomică în societate.

Un Observator astronomic profesionist ar gestiona programele de cercetare instituționalizate și ar instrui studenții pasionați din cadrul facultăților de fizică și matematică etc. Un Observator astronomic de popularizare, ar mijloci accesul publicului larg la univers, prin cursuri, expoziții și sesiuni de observații directe asupra bolții cerești. O asociație a astronomilor (profesioniști și amatori) ar înlesni cunoașterea între pasionați și ar oferi acestora o bază materială și instituțională mai profundă pentru desfășurarea activităților.

Iată cum rolul unei asociații devine important, în gestionarea resurselor dar și în dezvoltarea domeniului pe orizontală, atrăgând noi membrii pasionați, insuflând în societate astronomia ca un hobby ce poate fi practicat de către oricine.

De obicei asociațiile de astronomi amatori iau naștere pe lângă Observatoarele astronomice publice, acolo unde accesul este cel mai direct, între publicul larg și pasionații de astronomie. Asociațiile de pe lângă Observatoarele si Planetariile populare au rolul de a atrage pasionații de astronomie în jurul idealului comun. Unde-s mulți… puterea crește.

Astfel, orice vizită la Observator se poate transforma într-o serie de alte vizite ce devin socializări astronomice cel puțin în cadrul asociației de astronomi amatori ce funcționează pe lângă respectiva instituție. Astfel, oamenii pasionați de astronomie se pot cunoaște, pot conlucra, și pot dezvolta acest frumos domeniu, chiar și de la un nivel de popularizare.

Pe de altă parte, în cadrul Observatoarelor profesioniste acolo au acces cercetătorii și viitorii cercetători (potențiali), studenții din ramurile de activitate înrudite (spun asta pentru a nu mă mai limita doar la domeniile matematicii și fizicii). Acolo, în cadrul profesioniștilor aș vedea programe de popularizare dar și de practică astronomică, adresate studenților din anii terminali ai facultăților evocate mai sus. Astfel s-ar asigura o masă critică ce ar dezvolta pe verticală domeniul prin necesitatea unor noi observatoare astronomice în mai toate orașele.

Știința, popularizarea și practicarea astronomiei de la stadiul de hobby, la știință înfăptuită își are astfel conturată o schemă funcțională. Publicul larg vizitează centrele de popularizare, apoi aderă la mișcarea astronomică prin intermediul asociațiilor regăsite acolo, apoi prin pasiunea proprie pot deveni astronomi amatori ce pot aduce contribuții profesioniste prin observații.

Astronomia poate fi practicată de către oricine, iar accesul la informații este facilitat (și coordonat) de către primele redute instituționale, Planetariile si Observatoarele publice pe lângă care funcționează diverse centre de focalizare astronomică (asociațiile).

În mod natural orice Observator astronomic popular atrage publicul larg găzduind și o asociație de astronomi amatori ce definitivează procesul evocat mai sus. La fel de natural, orice Observator astronomic profesionist atrage studenții pasionați de specializări astronomice.

Am scris acest articol pentru a defini și a conceptualiza acest domeniu din perspectiva unui om implicat în popularizarea astronomiei instituționalizate de ceva ani.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s