Space is money

Oare de ce nu există o bază cu oameni pe Lună, şi mai ales de ce nu s-au mai dus oamenii acolo din anii 70 ? Aceasta este una din întrebările cele mai des formulate de către publicul larg, mai ales după o sesiune de observaţii prin telescop asupra craterelor lunare.

Apoi, observând avântul tehnologic din jurul nostru, aceştia încep să-şi formuleze întrebări bizare : Să fie oare de vină extratereştrii cei răi, sau poate că totul a fost doar o înscenare ? Da, chiar aşa, de ce nu ne-am mai dus, măcar şi în vizită pe Lună ?

moon-base-1-e1458695914836

Unul din răspunsurile mele preferate ţine de modul în care specia umană îşi împarte resursele şi-şi gestionează priorităţile. Da, din păcate nu suntem încă o specie cu adevărat curioasă şi dornică de explorare a spaţiului cosmic, aşa cum ar crede sau ar spera mai ales devoratorii de literatură şi filme ştiinţifico-fantastice. Nu, încă nu trăim în Star Trek …

Acum, o abordare mai filosofică asupra chestiunii ne arată cum dorinţa de adevăr, reprezentată aici de către Educaţie şi Cercetare, este opozabilă în termeni generali, imposturii, falsului şi furtului, reprezentate de către Război şi Religii (în special cele finanţate din bugetele statelor),…

Iar aici, toate marile state ale lumii, se fac vinovate de proliferarea acestor două rele, ce frânează evoluţia globală prin secătuirea inutilă de resurse atât umane dar şi logistice, financiare, etc. În loc să investim masiv în educaţie şi cercetare, o imensă parte din energia speciei este folosită în scopuri malefice şi redundante.  Să nu uităm că războiale au deseori pretexte religioase, pe lângă cele economice.

Star-Wars-Fan-Theory-1980s-Obi-Wan-Kenobi

Este specia umană o specie războinică ? Bine-înţeles că da, şi descoperim acest lucru doar prinvindu-ne istoria, într-o înlănţuire plină de conflicte armate.

Este specia umană o specie de exploratori ? Nu prea. Şi asta deoarece majoritatea voiajelor şi descoperirilor geografice, de exemplu, s-au produs sub impulsul economic de a găsii noi rute mai rapide pentru comerţ în cel mai bun caz, însă regula o constituia anexarea de noi teritorii (colonialism). În epoca modernă exploratorii adevăraţi au ajuns la Polul Sud, de-abia în anul 1911 ! De ce nu mai devreme cu 100 ? 200 de ani ?

De ce este opozabilă religia ştiinţei ? În primul rând, pentru că ambele cuvinte exprimă de fapt metode (una religioasă şi una ştiinţifică), de abordare a naturii şi a fenomenelor, ca în final, acestea să îmbunătăţească viaţa materială şi spirituală a oamenilor.

Metoda religioasă este cea prin care o zeitate te va ajuta dacă vei îndeplini anumite ritualuri, rugăciuni, şi dacă aplici un set de norme şi conduite „morale” conforme cu dogma respectivei religii. Metoda ştiinţifică este cea prin care este observat un fenomen, căruia i se stabileşte o legitate conturată într-o teorie ce este mai apoi validată sau invalidată de către realitatea observată. Această metodă a produs toată tehnologia şi infrastructura de care ne folosim astăzi.

Cele doua concepte, religia şi ştiinţa, sunt opozabile tocmai pentru că se află pe acelasi palier fundamental, ca metode ce promit omului o viaţă mai bună. Nu mai este nevoie să amintesc că ambele metode presupun resurse financiare, ce sunt alocate din acelaşi buget al statelor !

Revenind la ponderea ştiinţei în societate, raportul dintre oamenii de ştiinţă şi cei care lucrează în alte domenii de activitate, este de 0,8 % în statele mai dezvoltate (Franţa, Anglia, SUA) şi sub 0,1 % în ţări precum Nigeria, India sau Pakistan. sursa wiki . Din altă sursă am găsit că numărul oamenilor de ştiinţă în viaţă, ce au publicat măcar o lucrare ştiinţifică ar fi cuprins în jurul valorii de 10 milioane. Raportat la populaţia planetei, de peste 7,5 miliarde de oameni, procentul ar fi de doar 0,1 % ! Însă câţi dintre aceştia sunt implicaţi în programe de cercetare conexe astronomiei ??? 0,01 ??

scientists

Evident, un om trebuie să aibă o viaţă echilibrată, şi prin asta întelegem necesitatea existenţei celorlalte industrii, sectoare ale activităţii umane. Oare unde se duc banii umanităţii individual ? Ponderea în acestea ar fi cam aşa, într-un mod ne-exhaustiv , conform forbes, un fel de cos zilnic al extremelor ponderate: Alimentatie 13%-31%, îmbrăcăminte 3%-9%; utilitati 13%-25%; sănatate 7%-12%; Transport 9%-15%; Comunicaţii 2%-4%; Cultura si divertisment 7%-15%; Educatie 6%-8%.

Observăm că omului de rând îi mai rămân foarte puţine resurse pentru educaţie, iar acest lucru întăreşte paradigma opozabilităţii dintre religie şi ştiinţă (inclusiv educaţie). deoarece nu ai cum să scoţi din „coşul zilnic” altceva, o altă utilitate, pe care să o contrapui religiei, pentru că nu-i sunt în sfera de activitate.

Nu poţi să pui religie în locul hainelor, oricât te-ai ruga la zei. Sau, în locul alimentaţiei…  Aţi zice, bine bine, dar cultura şi divertismentul ? Ei bine, dintre toate activităţile umane, acestea exprimă individul, libertatea si devenirea sa, iar a-i fura aceasta in favoarea religiei, ar fi nu doar greşeală ci un act de tiranie.

Vedem astfel că tot săraca educaţie şi ştiinţă rămane, cea care are de suferit din bugetul cel mic, al coşului zilnic individual, dar si din bugetul cel mare, pe cale de consecinţă, al coşului zilnic al statelor.

Dar, cum rămâne cu armatele lumii ? Suntem războinici sau nu ? Cât investim în arme pentru a ne omorâ semenii ? La final vă invit să vedeţi un clip !!! despre cum ar fi dacă bugetul NASA ar fi consolidat cu bugetul militar al SUA.

clip video

p.s. si un alt clip. no.2. mai „serios”

link despre cati bani sunt in lume..  bani in monede, pe hartie, in aur, in bunuri, dar si bani electronici, sau imaginari.

 

Reclame

Un gând despre „Space is money

  1. Grozav articol, multumim! Si cu un titlu graitor. Noroc ca mai sunt totusi oameni care realizeaza ca desi ‘Time is money’ and ‘Space is money’, space-time is priceless si trebuie explorat, sustinand necontenit the case for space. May the force be with them! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s